Am întâlnit un Kindle la metrou. Gaudeamus (d)igitur!
Eram la metrou, stația Piața Victorei, peron partea dreaptă, direcția casă. Muzica, nelipsită, se prelingea prin căștile din urechi.
Întâmplarea a făcut să aleg un loc lângă o bară, care cobora lângă un scaun, pe care stătea un tânăr domn…În primă fază, privirea mea a cazut asupra încălțărilor lui, fără nici un motiv (erau cool, e adevărat). Nu trec foarte multe secunde și ridic privirea: mare mirare mare, tînărul nostru ținea în mână un … Kindle. Era primul personaj de până atunci pe care îl văzusem citind o carte (digitală) pe un e-reader (și în metrou)…înafară de prietenii pe care îi am și sunt cititori pe astfel de dispozitive.
În acel moment ceva în mintea mea a făcut o scânteie de bucurie: atunci mi-am dat seama că avem oameni printre noi cărora deja ne adresăm, care apreciază noua tehnologie și cărora le place să citescă fără ca vreun copac să se fi tăiat pentru asta. Ooameni care, prin simplul fapt că folosesc această metodă alternativă de citit, sunt involuntar promoteri și provoacă întrebări și mirări de genul, “ce avea domnule omul ăla în mână de citea pe el…”
Trăiască călătoriile cu metroul pe distanțe lungi și… cititorii de cărți digitale
.
